Miercurea Istorica | IAR-811 și IAR-813 Avioanele născute într-o fabrică de tractoare

O fabrică fără avioane

Industria Aeronautică Română a fost înființată în 1925 la Brașov, prin lege semnată de regele Ferdinand. Capitalul era împărțit între statul român, firmele franceze Lorraine-Dietrich și Blériot-Spad și grupul Astra din Arad. Fabrica a crescut repede: până în 1945 au ieșit din hale peste o mie de avioane, între care vânătorii IAR-80 și IAR-81, care au luptat în al Doilea Război Mondial.

Apoi a venit schimbarea de regim. Uzina a fost naționalizată și transformată într-o fabrică de tractoare. Avioane nu se mai făceau, dar oamenii care știau să le facă rămăseseră în hale, iar printre ei era un inginer care visase la zbor încă din copilărie.

Radu Manicatide

Radu Manicatide s-a născut la Iași, pe 17 aprilie 1912, și a crescut în București. Avea 14 ani, în 1926, când și-a construit în curtea casei primul aparat de zbor, un planor monoloc numit RM-1, și a zburat cu el câțiva metri pe stradă.

A studiat la Politehnica din București și apoi la Școala de Aeronautică și Construcții Automobile din Paris, de unde a ieșit șef de promoție. Din 1939 a lucrat la IAR Brașov, unde a contribuit la IAR-27, IAR-37 și IAR-80 și la producția sub licență a lui IAR-79 și Messerschmitt Me 109. În paralel, și-a proiectat propriile avioane ușoare, seria „RM”: monolocurile RM-5, RM-7 și RM-9 și biloc-ul RM-11, cu ampenajul orizontal în față, în formulă „rață”.

După război, Manicatide a condus colectivul care a refăcut, de fapt, aviația de proiectare a Brașovului. Sub conducerea lui s-au construit șase tipuri de avioane: IAR-811, IAR-813, IAR-814, RM-12, IAR-817 și MR-2. A murit la București, pe 18 martie 2004, la 91 de ani.

IAR-811, primul pas

În 1949, la uzina Sovromtractor din Brașov, echipa lui Manicatide a construit un biloc de școală. IAR-811 este considerat primul avion proiectat și construit în România după război. Era un monoplan cu aripa jos, făcut în întregime din lemn, cu doi piloți așezați alături sub o cabină închisă.

Motorul era un Train 6T, cu șase cilindri în linie inversați și răcit cu aer, care dădea 45 kW (60 CP). Era un motor francez conceput în anii ‘30, făcut dintr-o familie întreagă de motoare mici (2T, 4T, 6T) cu aceleași piese de bază. Avionul a zburat pentru prima dată pe 12 mai 1949.

Rezultatele erau bune. Avea doar 420 kg gol și 650 kg la masă maximă, atingea 150 km/h, urca la 1.000 de metri în opt minute și avea un plafon de 3.700 de metri. Decola după 180 de metri și ateriza după 140. Piloții îl găseau manevrabil și ușor de condus. Se discuta chiar despre o serie, dar planul s-a oprit la motor: Train 6T nu se mai fabrica. Așa a rămas IAR-811 un unicat, cu un singur exemplar construit.

IAR-813, avionul care a făcut serie

Soluția a fost să păstreze aceeași formulă și să schimbe motorul cu unul disponibil. IAR-813 a primit un Walter Minor 4-III, un motor ceh cu patru cilindri în linie, inversat, de 78 kW (105 CP). Designul s-a schimbat vizibil: a apărut o cupolă „bulă” care îi dădea piloților vizibilitate largă, iar structura a devenit mixtă, cu fuselaj din țevi de oțel sudate și aripă din lemn, totul învelit în placaj și pânză.

Primul zbor a avut loc în martie 1950, iar tipul a fost certificat pe 1 decembrie același an. Avionul era puțin mai scurt și mai mic ca anvergură decât predecesorul (8,35 m lungime, 10 m anvergură), dar mai greu: 498 kg gol și 750 kg la masă maximă. Viteza maximă era de aproximativ 190 km/h, iar autonomia de circa 500 km.

IAR-811IAR-813
MotorTrain 6T, 45 kW (60 hp)Walter Minor 4-III, 78 kW (105 hp)
ConstrucțieIntegral lemnȚevi de oțel + lemn
Masă maximă650 kg750 kg
Anvergură10,4 m10 m
Viteză maximă150 km/h~190 km/h
Exemplare180

O comandă pentru armată

Primele IAR-813 au fost construite în Brașov, care din 1950 până în 1960 a purtat numele Orașul Stalin. Până în septembrie 1951 erau gata 25 de avioane, prima tranșă dintr-o comandă de 50 pentru Ministerul Forțelor Armate. Era un antrenor primar, fără armament și fără radio, cu comenzi duble, care putea fi folosit și pentru legătură.

Producția s-a mutat la Uzina de Reparat Material Volant, URMV-3, înființată la Brașov în iunie 1951 în hangarele rămase de la IAR. Din cele 80 de avioane construite, 50 au intrat în Forțele Aeriene începând cu 1953, iar 30 au mers în 1954–1955 la organizațiile civile de zbor sportiv. Cu IAR-813 s-au stabilit și recorduri omologate de Federația Aeronautică Internațională.

În 1961, 24 de exemplare civile au fost transformate în avioane sanitare, iar un avion de școală a ajuns să transporte bolnavi.

Familia care a urmat

IAR-813 a fost doar începutul unei serii. În 1953, Manicatide a proiectat bimotorul IAR-814, cu care s-a stabilit un record mondial de viteză pe circuit închis, omologat FAI. Din 1955 s-a construit monomotorul IAR-817, iar în 1956 bimotorul MR-2, derivat din 814.

După 1967 s-a mutat la București, unde a realizat în serie IAR-818, folosit în aviația agricolă și sanitară și în varianta cu flotoare. A coordonat apoi proiectarea lui IAR-822, IAR-823, IAR-826 și IAR-827, construite la Ghimbav. IAR-823 a preluat, în anii ‘70, rolul lui IAR-813 în instrucția de bază, după ce acesta slujise aproape două decenii.

Din tradiția aceluiași loc a crescut apoi industria care a construit planoarele IS ale inginerului Iosif Șilimon, elicopterele Puma și Alouette sub licență și, până astăzi, avioane ușoare și piese pentru Airbus.

Un avion rămas în muzeu

Azi, un exemplar IAR-813, cu înmatricularea YR-ICE, se păstrează la Muzeul Aerului din București. Este, practic, singurul avion din familie pe care îl mai poți vedea.

Un constructor de machete din București a ales în 2011 să facă macheta lui IAR-813 pentru un concurs de modelism, tocmai fiindcă există acest exemplar. Celelalte avioane ale lui Manicatide, precum RG-urile, nu se păstraseră decât în fotografii alb-negru, iar fără culoarea documentată, o machetă nu putea câștiga la un concurs.

Povestea lui IAR-811 și IAR-813 spune puțin despre viteze sau recorduri. E povestea unei echipe care, într-o fabrică de tractoare, a refăcut un avion de la zero și a păstrat vie o meserie.


Surse:

https://en.wikipedia.org/wiki/IAR_813

https://en.wikipedia.org/wiki/IAR_811

https://en.wikipedia.org/wiki/Train_T

https://www.agir.ro/buletine/2261.pdf

https://www.jetphotos.com/photo/7059323

http://www.cartula.ro/forum/topic/7812-avioane-romanesti-rg-6-rg-7-iar-811-iar-813/

https://www.secretprojects.co.uk/threads/romanian-rm-iar-designation-radu-manicatide.13445

https://www.secretprojects.co.uk/forum/index.php/topic,13445.0/all.html

https://www.airhistory.net/photo/919934/YR-IBB

https://www.cia.gov/readingroom/node/1603973

https://en.wikipedia.org/wiki/Radu_Manicatide

https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-15-2004/pagini-din-istoria-aviatiei-romanesti-la-iar-brasov_814.html

https://bibliotecadeva.ro/periodice/tehnica/1969/sport_tehnica_1969_10_10.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/IAR_823

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *