Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav este unul dintre cele mai importante proiecte recente de infrastructură aeroportuară din România. Situat în Ghimbav, în apropierea municipiului Brașov, aeroportul este prezentat oficial drept primul aeroport construit în România în ultimii 50 de ani și al 17-lea aeroport comercial al țării, primele zboruri fiind operate pe 15 iunie 2023. Aeroportul se remarcă și prin utilizarea tehnologiei de turn de control virtual, o premieră pentru România, serviciile de navigație aeriană fiind asigurate de ROMATSA de la distanță, din Arad.
Ștefan-Daniel Micu este directorul general al Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. Potrivit comunicatului publicat de aeroport, acesta și-a început mandatul pe 3 noiembrie 2025, după câștigarea procedurii de selecție, pentru perioada 03.11.2025–29.05.2029. Anterior, a avut o experiență îndelungată în cadrul ROMATSA, în domenii precum siguranță, investigații, securitate aeronautică, calitate și mediu, și a fost implicat în conducerea AIBG ca președinte al Consiliului de Administrație între septembrie 2022 și octombrie 2025.
Pe 10 mai 2026, am avut ocazia să realizăm un interviu cu Ștefan-Daniel Micu, directorul general al Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. Discuția a abordat atât prezentul aeroportului, cât și planurile sale de dezvoltare pentru următorii ani: rute noi, infrastructură, plane spotting, relația cu pasionații de aviație, provocările operaționale și rolul AIBG în aviația românească.
Q: Aeroportul Brașov Ghimbav este considerat primul aeroport construit de la zero în România după 1989.Ce a însemnat concret să transformați acest proiect dintr-o idee discutată ani de zile într-un aeroport operațional?
A: “E o întrebare foarte bună. Ce a însemnat concret din 2022, de când sunt eu implicat în acest proiect, a fost foarte mult voluntariat. Am văzut ce înseamnă specialiști din aviație care efectiv și-au unit forțele pentru a aduce acest proiect la momentul operaționalizării, 15 iulie 2023. Ce a însemnat înainte de asta pot să spun că am văzut un președinte al Consiliului Județean foarte dedicat, un om care efectiv a învățat aviație ca să poată să dezvolte acest proiect. Aici mă refer la Adrian Veștea, pe care îl felicit și care, din multe puncte de vedere, pentru mine a devenit un model. Foarte mult voluntariat înseamnă. Am văzut colegi de la Romatsa, un grup de lucru, vreo cincizeci de oameni care au fost implicați în dezvoltarea proiectului Brașov-Ghimbav. Știu că și la Autoritatea Aeronautică Civilă Română a fost un grup de lucru de vreo patruzeci de oameni, Direcția Transport Aerian, specialiști de la Ministerul Transporturilor, plus specialiști din zona aviației generale. Pentru cum se știe că la Brașov sunt multe aerodromuri care zboară în CTR și care folosesc CTR-ul și trebuie să fim într-o conexiune permanentă cu ei ca să deschidem aeroportul și traficul aerian acolo.“
Q: Din punct de vedere operațional, care au fost cele mai mari provocări în primii ani de funcționare de la certificare, procedurile, colaborarea cu Romatsa, atragerea companiilor aeriene sau încrederea pasagerilor?
A: “Cea mai mare provocare a fost să îl vedem operațional, pentru că ați întrebat bine, este primul aeroport construit de la zero după ’89, dar de fapt este primul aeroport construit de la zero după vreo cincizeci de ani, adică mult mai mult decât de la Revoluție încoace. Provocările au fost să îl vedem operațional. Pe urmă, faptul că am deschis, că a devenit operațional la jumătatea anului a fost o provocare în negocierea companiilor aeriene, pentru că ele aveau deja planul făcut pentru anul în curs. Adică eu zic că faptul că am avut zboruri din prima zi este un real succes. După care, exact cum le-ați enumerat aici, proceduri, colaborare cu partenerii. Și aici nu numai Romatsa, mă refer la toate părțile implicate pe aeroport. A trebuit efectiv să învățăm unii de la alții pentru a dezvolta acest aeroport nou, să ne susținem, să urmărim alte aeroporturi de mărimea noastră, cum s-au dezvoltat, ce au făcut. Și astăzi am crescut cu pași, pași mici, dar siguri. A mai fost o provocare să nu cheltuim banul public greșit, pentru că fiind un aeroport nou, el a fost subvenționat de la Consiliul Județean. Și nu știu dacă mai țineți minte că în presa din Brașov toată lumea țipa, țipa propriu-zis țipa. Toată lumea scria că de ce nu are aeroportul program de 24 de ore, că ba ăla nu vrea să facă, ba că Bucureștiul, ba Clujul, ba Sibiu. Nu, nu e așa. Era un aeroport nou și a trebuit să îi creștem programul în funcție de necesitățile operatorilor aerieni, de solicitările operatorilor aerieni. Pentru început am fost H12. Pe urmă, la solicitarea operatorilor aerieni, am dezvoltat la H16 și acum avem H16, plus o posibilitate de extindere pentru situații speciale la H18, urmând ca undeva de anul viitor cred să avem H24, dar și atunci o vom face dacă se va considera necesar, dacă operatorii aerieni cer așa ceva. Mai departe, au mai fost niște provocări legat de faptul că deschiderea aeroportului a venit la pachet cu toate restricțiile legislative. Dacă țineți minte, în 2023 s-a dat ordonanța OUG 296. Pe urmă a fost urmată de 156, zisă și trenuleț. Acum avem OUG 89. Toate ordonanțele astea ne-au restrâns posibilitatea de a angaja personal nou. Nu am putut, de exemplu, să creștem salariile nici măcar cu inflația. Programul, complexitatea, complexitatea meseriei la aeroport a crescut de la an la an. Programul l-am mărit de la doisprezece ore la, cum ți-am zis, optsprezece ore chiar azi și noi suntem cu salarii la nivelul lui 2023 și cu același număr de personal, optzeci și unu de oameni. Adică am mai avea nevoie astăzi de ceva personal să angajăm.”
Q: AIBG este primul aeroport din România operat prin tehnologia Remote Tower. Cum funcționează acest sistem în practică și ce avantaje are față de un turn de control clasic?
A: “Bun, corect ar fi întrebarea să fie pusă la Romatsa, pentru că ei sunt specialiști în zona asta și cred că au un răspuns mult mai bun ca mine. Ce pot să spun este că Remote Tower-ul a fost o tehnologie care a putut fi implementată mult mai rapidă decât turnul clasic și este, din câte știu eu, mult mai avantajoasă din punct de vedere cost benefit, să spun așa.“
Q: Aeroportul Brașov a tras deja interesul multor pasionați de aviație și plane spotteri, mai ales pentru că este un aeroport nou, cu cu trafic în creștere și uneori cu aeronave mai speciale. De exemplu, recent a fost un DC-6 de la Red Bulls. Cum vedeți în continuare comunitatea de spotteri și există în plan amenajarea unor zone dedicate de spotting sigure și, evident, legale, de unde pasionații să poată fotografia traficul fără să încurce operațiunile aeroportuare?
A: “Da, suntem într-o colaborare permanentă cu plane spotterii din zonă și nu numai din zona. Adică avem o colaborare cu Ștefan Cojocaru, Tudor Alexandru, Tudor Alexandru Mic, că sunt doi Tudor Alexandru, unu la liceu, unu la facultate și noi îl avem pe Tudor Mare și Tudor Mic, cu Radu Lăcrăjan, cu cel care are pagina aceea de Facebook, Visit Brașov și mai mulți. Ăștia sunt pasionați de fotografie și cu unii dintre ei chiar avem colaborări prin care am legalizat, să spun așa, colaborarea prin voluntariat. Vin și ne sprijină gratuit cu tot felul de soluții, păreri și imagini pentru dezvoltarea aeroportului, pentru zona asta de comunicare și și da, este un plan să amenajezăm o zonă dedicată de spotting. Eu cred că o să ne iasă chiar în vara asta, legal, așa cum spuineți. Am avut o discuție cu ei, își doresc într-un anumit loc să montăm o platformă specială de pe care să poată face ei poze. Și vreau anul ăsta să găsesc o soluție să le să le amenajăm acest loc.”
Q: Care este strategia aeroportului pentru atragerea de noi rute? Vă concentrați mai mult pe low cost, zboruri charter, conexiuni către hub-uri europene sau o combinație între acestea?
A: “O combinație între acestea aș putea spune. Strategia este următoarea. Am făcut în parteneriat cu Universitatea Transilvania un chestionar, o analiză în zona bazinului de captare a Aeroportului Brașov, să vedem ce își doresc pasagerii noștri, unde și-ar dori să zboare, ce tipuri de zboruri regulate, charter, unde și-ar dori să facă o vacanță. Acest studiu, pe care l-au făcut colegii de la Universitatea Transilvania, a avut un număr de vreo treisprezece mii, doisprezece mii și ceva de respondenți și l-am transmis tuturor companiilor aeriene. Astăzi avem doar ca și zboruri regulate, doar Wizz-ul, dar suntem în discuții cu mai multe companii aeriene. Sperăm, la un moment dat, Wizz-ul să dezvolte și destinații noi, dar așa cum ți-am zis, sunt sigur că vor veni și alte companii. Pe 17 Mai plec la Routes (Routes Europe 2026). Routes este cel mai important târg din Europa, unde aeroporturile se întâlnesc cu operatorii aerieni și își pun la dispoziție informații foarte utile pentru dezvoltarea unor noi destinații, unor număr de frecvențe mai mare. E prima oară când participăm la un asemenea târg. Ne-am făcut mai multe planificări de a discuta cu operatorii aerieni. Vreo șaisprezece avem. Sper să iasă pentru că așa creștem. Adică, anul trecut am avut vreo șaizeci de mii de pasageri pe cursele charter.Anul ăsta cred că o să depășim optzeci de mii, părerea mea. O creștere destul de semnificativă deja.”
Q: Brașov concurează indirect cu aeroporturi precum București, Sibiu, Cluj sau Târgu Mureș. Care este principalul argument al Brașovului atunci când negociază cu o companie aeriană?
A: “Din punctul meu de vedere, nici un aeroport din România nu concurează cu Bucureștiul. Încă suntem la momentul ăla de București și altele. Care este avantajul sau ce argument principal folosim? Faptul că bazinul nostru de captare este mai mare decât al Sibiului și al celor de la Târgu Mureș. Suntem astăzi la peste unu virgulă cinci milioane de pasageri în bazinul nostru de captare. Dorința foarte mare a brașovenilor de a zbura de la Brașov. Și-au dorit atâția ani de zile un aeroport și îs dornici să zboare de pe aeroportul lor. Adică, în momentul de față, foarte rar mai folosesc alte aeroporturi, doar dacă sunt urgențe și destinațiile pe care le avem azi nu le asigură măcar o legătură cu zona unde ar trebui ei să ajungă mai departe. Totuși, este un centru comercial foarte puternic, Brașovul. Avem o rețea foarte mare de parcuri logistice în Brașov. Avem foarte multe companii puternice în Brașov, companii germane, companii franțuzești, companii americane, companii chinezești sunt. Dar mă uit la Ina Schaeffler. Ina Schaeffler are undeva la patru mii de angajați. Ei au centru undeva lângă Nuremberg. Chiar au zis că pentru noi avem astăzi cursa Brașov-Nuremberg. Ne-au susținut foarte mult pentru a dezvolta linia asta.“
Q: În masterplanul inițial al Aeroportului Brașov-Ghimbav apăreau etape de dezvoltare mult mai ample, cum ar fi extinderea infrastructurii aeroportuare, o posibilă dezvoltare a pistei și a platformelor legături cu zona aerodromului Ghimbav, Aeroclubul României, hangare, facilități de mentenanță și o zonă tehnică aeronautică. Mai este acest masterplan relevant astăzi și ce elemente din acea viziune se mai află pe masa de lucru și există discuții sau potențiale colaborări cu actori precum IAR Brașov, Airbus sau Aeroclubul României pentru dezvoltarea unui ecosistem aeronautic în jurul aeroportului?
A: “De la deschidere până în prezent am identificat și am învățat, am identificat noi oportunități, am învățat lucruri noi. Nu-ți ascund că în curând vom achiziționa servicii din partea unor experți pentru a revizui acest masterplan. Și da, conține niște elemente noi, legate foarte mult de solicitările pe care le-am avut în zona de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare și nu numai. Avem în momentul de față solicitări pentru hangare de mentenanță pentru aeronave mari și foarte mari. Avem astăzi solicitări de a dezvolta un terminal cargo la Aeroportul Brașov. Avem solicitări de a face un terminal VIP pentru că știi că sunt foarte multe zboruri business pe Brașov, fiind o destinație deschisă turismului de la 1 ianuarie până la 31 decembrie. Sunt foarte multe zboruri business și cred că e un aeroport unde s-ar impune un astfel de terminal VIP. Spre finalul anului vrem să avem acest masterplan finalizat. Dezvoltarea începe cu infrastructura noastră și să știți că săptămâna asta undeva miercuri sau joi, s-a terminat licitația pentru extinderea platformei aeroportuare.(LINK SEAP) O să avem încă patru locuri categorie C parcare aeronave, un loc categorie E și o cale de ieșire rapidă, să spunem așa, de degajare rapidă. Noi sperăm ca toate sau planul nostru, conform studiului de fezabilitate și a caietului de sarcini, este ca în 12 luni de la semnarea contractului să fie gata. Deci, teoretic, undeva anul viitor, spre final, avem toate astea gata. Deci și o platformă extinsă și o cale de rulare.”
Q: Ce mai lipsește pentru ca aeroportul să poată funcționa 24/7? Și cât de mult ar schimba acest lucru atractivitatea aeroportului pentru companiile aeriene?
A: “Ce lipsește? Solicitarea companiilor aeriene. Astăzi, din toate punctele de vedere, și noi și toți partenerii noștri am fi pregătiți ca în următoarele trei, cinci, șase luni să asigurăm H24. Dar trebuie să am o solicitare fermă din partea unor companii aeriene, pentru că altfel nu aș vrea, v-am zis, să cheltui banul public de dragul de a-l cheltui.“
Q: Dacă ne uităm spre 2029 – 2030, cum ar trebui să arate Aeroportul internațional Brașov pentru ca dumneavoastră să spuneți că proiectul a devenit un succes real pentru aviația românească?
A: “Ar trebui să avem platformele despre care v-am vorbit gata. Ar trebui să avem început demersurile pentru extinderea terminalului. Ar trebui să avem peste un milion de pasageri. Ar trebui parcarea auto să fie cel puțin dublă decât este astăzi. Și să văd începute demersurile pentru dezvoltarea- sunt începute, dar mai avansate demersurile pentru dezvoltare terminal cargo și hangar mentenanță. Și să nu mai fie subvenționat de CJ pentru operating hours.”
Q: În comunitatea de aviație au existat discuții legate de poziționarea pistei în apropierea albiei râului Bârsa sau a unor lacuri din zona Ghimbav, precum Lacul de Argint, zone care, bineînțeles, pot atrage păsări. Având în vedere și incidentele de tip bird strike raportate în primii ani de operare, considerați că această vecinătate reprezintă un risc operațional semnificativ pentru AIBG sau este un risc normal pentru aeroport și poate fi gestionat eficient prin proceduri și sisteme moderne de wildlife management?
A: “Ați răspuns perfect. Este un risc normal pentru aeroport și poate fi gestionat eficient prin proceduri și sisteme moderne de wildlife. În planul de investiții pentru 2026 avem prins deja achiziția a încă patru tunuri specifice pentru îndepărtarea păsărilor. Sisteme moderne am reușit să achiziționăm- o problemă mai mare pot să spun că am avut cu porumbeii care își făcuseră cuiburi în aerogară, are în partea de sus, în afară, niște riflaje și au reușit să intre acolo și au făcut foarte multe cuiburi și aveam foarte mulți porumbei. Pe lângă riscul de bird strike, aveam și problema mizeriei. Am reușit să punem niște plase speciale și uite, ne bucurăm că s-au făcut și niște ulii cuibul acolo și e perfect. Dar așa cum spuneați, e un risc normal pe care un aeroport îl poate gestiona eficient prin proceduri și sisteme moderne.”
Q: Aeroportul Brașov Ghimbav a început să aibă și o dimensiune strategică, fiind folosit pentru transporturi militare NATO legate de baza de la Cincu și alte exerciții în regiune. Cum funcționează colaborarea civilo-militară la AIBG și cât de importantă este această componentă pentru dezvoltarea aeroportului pe termen lung?
A: “Da, avem foarte multe zboruri NATO care au legătură cu baza de la Cincu. Colaborarea cu colegii de la Ministerul Apărării funcționează corespunzător. Avem protocoale, suntem din toate punctele de vedere operaționali și deschiși la orice fel de dezvoltare din partea dumnealor. Folosesc aeroportul nostru pentru că avem o pistă care are mai bine de 2800m, că avem un PCN undeva la 85 și faptul că dumnealor au folosit aeroportul nostru cu aeronave mari ne-a și ajutat că a trebuit să facem analize de risc pentru a aproba acest tip de aeronave. Și comercial în curând, adică zboruri de linie. Am avut aeronave precum Airbus A330-900. Am avut Airbus A400M Atlas, am avut Boeing 787 Dreamliner. Acum lucrăm la un studiu pentru B747-400 și cred că l-am depus la autoritate undeva. Săptămâna viitoare ar trebui să ne vină răspunsul.“
Q: Având în vedere discuțiile la nivel național despre programul UE SAFE și investiții în mobilitate militară, există intenția ca Aeroportul Brașov să fie inclus în proiecte de modernizare sau extindere cu relevanță dual use civilo-militară, de exemplu infrastructură de platformă, handling pentru aeronave mai mari, logistică, securitate și așa mai departe la standardele NATO? Putem face referință la Aeroportul Timișoara, unde din sursele care sunt momentan publice se declară că se intenționează ca fondurile din SAFE și parte din buget să fie utilizate pentru a reface total aeroportul și la standardele NATO.
A: “Da, avem intenția de a colabora pe zona asta cu Ministerul Apărării. Am și făcut solicitările necesare pentru că, nu spun că am făcut demersurile necesare, dar da. Este foarte relevant ca acest aeroport să fie folosit dual use astăzi. Suntem cel mai aproape de baza cincu. Baza cincu care este una dintre cele mai importante din România. Dacă vă uitați la aeroporturile strategice, să spunem astăzi legat de zona asta, NATO, ar fi Constanța, ar fi Brașovul. Da, s-ar impune și Timișoara, pentru că ar putea deveni un hub cargo, dar la fel și noi putem deveni un hub cargo foarte mare. Și ne-ar ajuta foarte mult pentru dezvoltarea infrastructurii, bineînțeles.“
Q: Dincolo de traficul regulat de pasageri, cât de important este pentru Aeroportul Brașov să se conecteze cu evenimentele mari din regiune? Festivaluri, conferințe, competiții sportive sau evenimente culturale care pot genera fluxuri sezoniere de pasageri. Aș putea face referire la evenimentul din vara asta, Rockstadt Extreme Fest, care se mută la Ghimbav pentru prima dată. Există o strategie prin care AIBG să devină o poartă de intrare pentru astfel de evenimente și pentru turismul de eveniment din Brașov?
A: “Da, bineînțeles că suntem nu numai interesați, ci obligați să ne conectăm cu fiecare eveniment mare din regiune, pentru că aeroportul astăzi este o- eu tot timpul am zis că este piesa de puzzle care lipsea din marele puzzle al județului Brașov și aeroportul astăzi devine poarta de intrare în județ și în zonă, în regiune. Nu vorbim doar de Brașov, vorbim de Covasna, vorbim de Harghita, vorbim de Vrancea, vorbim de Dâmbovița, vorbim de Prahova. Toate zonele astea folosesc astăzi Aeroportul Brașov. E de ajuns să mergi în parcarea auto ca să vezi cine folosește. Vezi periodic mașini de Vrancea, Dâmbovița și frecvent mașini din Covasna sau Harghita. Suntem într-o colaborare cu Rockstadt, de exemplu. Ne susținem reciproc pentru dezvoltare, noi pe ei pentru dezvoltarea concertului în Ghimbav și ne bucurăm că au venit în Ghimbav și ei pe noi pentru a arăta că există aeroport la Brașov și poate fi folosit ca o poartă de intrare. Dar nu numai, avem un colaborator care este principalul organizator de evenimente din Covasna. Suntem foarte aproape de el. Avem o colaborare permanentă cu cei din Poiana Brașov. Avem o colaborare cu alți, alte asociații, să spunem așa, de HoReCa. Anul trecut, de exemplu în 2024, cred, spre finalul anului, am avut un contract cu un touroperator din Brașov care a adus peste opt mii de cetățeni israelieni în vizită în Brașov și am făcut un studiu cât au cheltuit oamenii ăia în județ. Undeva la peste o mie de euro pe săptămână. Deci au venit undeva la peste opt milioane de euro în județ doar prin Aeroportul Brașov.“
